Cornelia Golna

Writer

Kira Mantsu : Tainted Heroes di Cornelia Golna pi armãneashti !


Adyivãsiiu cartea stã-vearã, tu limba rumunã…U aveamu loatã la Pãnãyirlu di carti di Bucureshti iu fu pãrãstãsitã.
Ama, ashtiptamu s-u “cãntu” pi armãneashti ti atsea cã shteamu cã Maria Bara lucra la armãnipseari.

« Ti mini astâ carti poati s-sheadâ ninga Zorba », ngripseashte Maria Todorova (Universitatea di Illinois). Tsi s-adavgu ma multu dupu zboarãli ali Maria Todorova?!
Voiu mashi s-vã dishcljidu sinferlu s-u adyivãsits, tora, pi armãneashti!

Isturia s-fatsi litiraturã…
Cartea pirmithuseashti ti chirolu di la 1904, ninti di ampãrtsarea ali Machidunii – atumtsea nica provintsii tu Amirãria Otomanã.
Mi ciudusi cumu putu Cornelia Golna s-u tsãnã ahãntu-ndreaptã ziya a mintitiloru iventuri polititsi di atumtsea cãndu tuti populili balcanitsi s-alumta cumu s-lu “arupã” truplu ali Machidunii shi cari s-amintã ma multu…
Grets, Vãryari, Sãrghi, Rumunji – tuts deadunu shi tuts ahoryea! Iu eara Armãnjilji? Ampãrtsãts di unã politicã pseftã cari adusi mintãturã unãoarã cu sculiili rumuneshtsã.
Tuti s-facu tu hoara MUSHEATA! Iu easti aestã hoarã? Cathiunu di noi poati s-mindueascã cari easti!
Pavlos Melas, Ianis Dragumis, cumitageadz, andartsã … tuts trecu nãintea a adyivãsitorlui shi alasã toarã ahãndoasi.
Easti unã “saga” a lumiljei balcanitsi, nãintea a anvãrtusheariljei a craturiloru balcanitsi…
Armãnjilji – anamisa di fronturi – greu s-aleagã calea tsi sã-lj ducã tu yinitoru.
S-hibã moartea absurdã, nitinjisitã, fãrã noimã, a armãnlui AGATON GALAN, personagiu printsipalu, semnu ti unu yinitoru fãrã yinitoru ti Armãnji?
Nu agiungu frãndzã-ntredz sã zburashtsã ti aestã carti… Prindi adyivãseari/cãntari!

Agiungu la atsea tsi dzãtsemu tu ahurhitã: armãnipsearea!
Cartea easti turnatã pi armãneashti di Maria Bara ti mirachi. Nu amu adyivãsitã pãnã tora unã ahtari limbã armãneascã, chischinã, fãrã alathusi cu prepozitsiili, ixpresiili idiomatitsi! Mi ciudusescu cumu putu Maria Bara s-aflã daima zborlu uidusitu!
Ãlj si pricadi unu mari “bravo” shi sã-lj haristusimu ti copuslu ti nipistipseari tsi lu featsi!
Cartea poati s-hibã unu dealihea manualu di anvitsari a limbãljei armãneascã!
Limba armãneascã ari unã „austeritati” shi unã „ixactitati” ahoryea…Nu easti mashi semnu cã nu easti developatã. Easti mashi semnu di mentalitati armãneascã…Tr-atsea tuti zuyrãpserli di fisi/naturã, di casi, di stranji s-facu cu zboarã ma ptsãni ca tu atseali tsi li-adyivãsiiu tu limba rumunã! Aoa easti mushuteatsa! Suntu dealihea giuvairi litirari!
Paradiymã di ahtãri mushutetsi di turnari pi armãneashti suntu multi di multi… Potu s-umplu frãndzã-ntredz!
„Unã zurleatsã di clopati, cluputici, chipuri umplurã padea di Mushata. Clopatli greali di tsachi shi di cãpri, asuna ca unã boatsi ahãndoasã. Atseali di oi cama lishoari, cama njits ama canda cu ma multã boatsi. Eara unã parti di naturã/fisi. Ma s-eara s-aibã un rithmo aestu cãntic, va eara rithmolu a cupiilor tsi s-dutsea lishor na ndreapta, lishor na stãnga shi clopatli lã misura jgljoatili, un ma njic, un ma mari, jgljoatili atsilor fãrã chefi shi atsilor tsi vrea s-li veadã tuti, atsilor tsi armãnea ma nãpoi shi eara avinati di cãnj s-treacã tu aradhã. Cãnticlu s-disica shi s-aduna shi asuna tu padea tutã.”
Shi aestã zuyrãpseari ti mirachi ti unã casã arhundeascã…Nu s-putea sã s-aflã zboarã ma uidusiti!
“Intrã tu un udã tu hromã di chihlimbari shi s-vidzu tu doauã yilii mãri di Venetsia bãgati tu malãmã. Stizma di dupu yilii eara di lemnu aroshu, idyea ca dãvanea, tsi eara adratã ca brilantu shi tu mesi avea unã rozetã. Ditu aestã rozetã eara aspindzurat un polieleu tsi anvãlea tu unã lunjinã caldã udãlu tut. Ãmpadi eara unã chilimi orientalã di hrisafi. Oclji ãlj cãdzurã pi altã yilii, tut ahãntu mari ca alanti doauã. Eara niheam niuidisit cum s-videa tu yilii – cu perlu cãnut, mustaca subtsãri, custumea cafine – cum shidea ãmprostu ninga ayalma al Heracles, anvãlit tu cheali di liundar shi cu un porcu ayru la cicioari.
Dusi ma ninti shi vidzu na stãnga di yilii un cadhur zuyrãpsit al Alexandru atsel Marli ancãlar, dininti di ascherea a lui tu alumta contra a vãsãljelui persan Darius.”

Armãnipsearea adratã di Maria Bara easti unã provã cã limba armãneascã aesti tu aradhã, easti axi sã s-anyrãpseascã tu ea mari litiraturã!
Cornelia Golna poati s-hibã hãrsitã: romanlu a ljei canda fu anyrãpsitu shi pi armãneashti!

Kira Mantsu: Tainted Heroes de Cornelia Golna în aromână!



Tainted Heroes
, translated into Aromanian (Vlach) by Maria Bara

Am citit cartea în vara anului trecut, în limba română… O cumpărasem de la Târgul de Carte de la București, unde avusese loc prezentarea. Dar așteptam s-o citesc în aromână. Știam că Maria Bara lucra la traducere.
„Pentru mine această carte poate sta lângă Zorba,“ sunt cuvintele prof. Maria Todorova de la Universitatea din Illinois. Ce aș putea adăuga mai mult decât a spus Maria Todorova?! Aș vrea doar să vă deschid apetitul s-o citiți, acum în aromână.
Istoria se preschimbă în literatură.
Romanul descrie perioada începând cu 190[3] înainte de divizarea Macedoniei, atunci încă provincie a Imperiului Otoman.
M-a fascinat cum a reușit Cornelia Golna să țină echidistanța față de evenimentele politice ale vremii, când popoarele balcanice se luptau să ia o bucată cât mai mare din trupul Macedoniei, să câștige putere. Greci, bulgari, sârbi, români – toți împreună și toți separat! Unde erau aromânii? Divizați de o politică mincinoasă care a iscat nenumărate conflicte, politică venită odată cu școlile românești.
Acțiunea se petrece în satul Mușata! Unde este acest sat? Fiecare dintre noi își poate închipui unde este. Pavlos Melas, Ion Dragumis, cumitagii și andarți…. cu toții se perindă prin fața cititorului lăsând urme adânci.

Este o “saga” a lumii balcanice, înainte de formarea statelor naționale în Balcani. Aromânii erau între fronturi, greu să găsească un drum spre viitor.
Să fie moartea absurdă, necinstită și fără sens a aromânului Agaton Galan, personajul principal, un semn al viitorului fără viitor al aromânilor?
Pagini întregi nu ar fi suficiente să vorbim despre acest roman… Trebuie citit!
Ajung acum la ideea cu care am început: traducerea in aromână!
Romanul este tradus in aromână de Maria Bara excelent. Nu am mai citit până acum o așa limbă aromână, curată, fără greșeli, cu expresii idiomatice. Mă uimește cum a putut Maria Bara să găsească de fiecare dată cuvântul potrivit.
Merită un mare “bravo” și să-i mulțumim pentru incredibilul efort depus.
Romanul poate fi și un adevărat manual de învățat aromâna!
Limba aromână are o austeritate și o precizie specială… Acesta nu este un element care să indice gradul slab de dezvoltare, este doar un element de a indica tipul de mentalitate al aromânilor. De aceea descrierile de natură, case, haine se fac cu mai puține cuvinte decât cele pe care le-am citit în română. Exact aici e frumusețea. Sunt adevărate giuvaiere literare. Aș putea da multe astfel de exemple de admirabilă traducere în aromână.
„Unã zurleatsã di clopati, cluputici, chipuri umplurã padea di Mushata. Clopatli greali di tsachi shi di cãpri, asuna ca unã boatsi ahãndoasã. Atseali di oi cama lishoari, cama njits ama canda cu ma multã boatsi. Eara unã parti di naturã/fisi. Ma s-eara s-aibã un rithmo aestu cãntic, va eara rithmolu a cupiilor tsi s-dutsea lishor na ndreapta, lishor na stãnga shi clopatli lã misura jgljoatili, un ma njic, un ma mari, jgljoatili atsilor fãrã chefi shi atsilor tsi vrea s-li veadã tuti, atsilor tsi armãnea ma nãpoi shi eara avinati di cãnj s-treacã tu aradhã. Cãnticlu s-disica shi s-aduna shi asuna tu padea tutã.”
[Un vălmășag de dangăte umplea căldarea din jurul Muşatei. Văzduhul răsuna de zvonul tălăngilor – cele de capră, adânci şi grave, cu ton mai înfundat, fără mare rezonanță, şi clinchetul celor agățate de gâtul oilor. Sunau la întâmplare – ca un fenomen al naturii parcă. Dacă aveau un ritm cât de cât, acesta era cel al animalelor înseşi, care tărăgănau sau grăbeau pasul, tălăngile înregistrând cu fidelitate înaintarea lor capricioasă, a mioarelor mai zăbavnice si a celor mai iscoditoare; a răzlețitelor aduse înapoi în front de zăvozi. Se întrepătrundeau şi se ciocneau, reverberând în cutia de rezonanță a costișelor.*]
Și admirabila descriere a casei unei familii bogate. Nici că se puteau găsi cuvinte mai potrivite! „Intrã tu un udã tu hromã di chihlimbari shi s-vidzu tu doauã yilii mãri di Venetsia bãgati tu malãmã. Stizma di dupu yilii eara di lemnu aroshu, idyea ca dãvanea, tsi eara adratã ca brilantu shi tu mesi avea unã rozetã. Ditu aestã rozetã eara aspindzurat un polieleu tsi anvãlea tu unã lunjinã caldã udãlu tut. Ãmpadi eara unã chilimi orientalã di hrisafi. Oclji ãlj cãdzurã pi altã yilii, tut ahãntu mari ca alanti doauã. Eara niheam niuidisit cum s-videa tu yilii – cu perlu cãnut, mustaca subtsãri, custumea cafine – cum shidea ãmprostu ninga ayalma al Heracles, anvãlit tu cheali di liundar shi cu un porcu ayru la cicioari.
Dusi ma ninti shi vidzu na stãnga di yilii un cadhur zuyrãpsit al Alexandru atsel Marli ancãlar, dininti di ascherea a lui tu alumta contra a vãsãljelui persan Darius.“
[La început a avut impresia că pătrunsese într-o peșteră de chihlimbar. În față își vedea propria imagine răsfrântă cețos în două enorme oglinzi venețiene, cu ramele poleite în foiță de aur. Peretele din spatele acestora era lambrisat cu lemn roșiatic, după cum și plafonul, lucrat în rețea de romburi ce se adunau într-o rozetă spinoasă în centru. De acolo, un candelabru imens așternea un cerc larg de lumină pe roșul și auriul covorului persan ce acoperea pardoseala. Surprinse cu coada ochiului o sclipire. Întorcându-se, descoperi o altă oglindă, drept în stânga lui pe vestibul, aidoma celor două din față. Destul de stânjenit, se văzu – pomădat, mustăcioară, costum maro – stând în fața unei picturi ce-l înfățișa pe Hercule în mărime naturală, cu blana de leu pe trupul gol și o bâtă ridicată deasupra capului, gata să-i dea lovitura de grație mistrețului doborât.
Se urni degrabă și intră în holul propriu-zis. În stânga oglinzilor era o altă pictură murală: Alexandru Macedon călare, în fruntea unei șarje asupra regelui persan Darius.*]
Traducerea in aromână a Mariei Bara demonstrează că aromâna este în rând cu celelalte limbi, că se poate scrie literatură de mare valoare în aromână.
Cornelia Golna poate fi fericită: romanul ei pare a fi scris și în aromână.

*În românește de Mircea Bucurescu.

Traducerea în română (de Maria Bara) a recenziei doamnei Kira Mantsu a romanului "Iroi lãspusits".